-
Concurs „Pe aripile imaginației”

Concursul de scriere creativă se va desfășura în perioada 19 februarie – 12 aprilie 2024 în școala organizatoare și în unitățile școlare partenere. Lucrările realizate vor fi expediate pe adresa Școlii Gimnaziale nr. 28 „Dan Barbilian” Constanța și vor fi expuse în cadrul Bibliotecii Județene „I. N. Roman” Constanța.
Secțiunile concursului:
1.„Povestea clasei mele” – grădiniță și clasele P – IV – Confecţionarea unei cărţi personalizate a clasei/ grupei

2.„Povestea mea” – clasele P-IV – Confecționarea unor cărți (activitate individuală sau de grup)

3.„Broșura cu povești” – Revista online a proiectului – elevii pot participa cu creații literar-artistice proprii (povești, poezii, articole, compuneri etc, care pot fi însoțite de ilustrații ce vor fi expuse în spațiul bibliotecii și publicate în Revista proiectului cu ISSN) – clasele P – VIII.

Grup țintă: Preșcolari și elevi ai claselor primare și gimnaziale.
https://www.didactic.ro/stiri/concurs-local-pe-aripile-imaginatiei
https://www.facebook.com/share/PtzonM4wnHBRfzsU/
https://cugetliber.ro/mobile/stiri-cultura-educatie-a-debutat-concursul-pe-aripile-imaginatiei
-
100 zile de școală
100 zile de școală, 100 de motive de a sărbători 💚
Am descoperit împreună și am numărat colecții de:
100 creioane ✏
100 biluțe la numărătoare 🧮
100 fluturași 🦋
100 scoici ✅
100 melcișori 🐌
100 bănuți 💯
100 mașinuțe 🚗
100 ștampile 🚨
100 inimioare 🩵
100 piese puzzle 🧩
100 piese Lego 🧰
100 mărgeluțe 🪄
100 elastice pentru brățări 🎁,,Ghemul magic” 💎 ne-a condus pe calea complimentelor, iar firele împletite a creat noi legături între colegii de clasă (idee preluată din Sufrageria cu bune practici – SuperTeach)
La final, ne-am imaginat cum va arăta lumea peste 100 ani. 🎇




















-
Poveștile culorilor
Nu m-am gândit prea mult la semnificația culorilor în povești până când, întâmplător, l-am descoperit pe Michel Pastoureau și seria cărților despre istoria culorilor:
Roșu – Istoria unei culori incitante
Albastru – culoare fascinantă
Verde – culoare magică
Negru – culoare tulburătoare
Prima carte este despre
„Roșu – Istoria unei culori incitante”, o călătorie prin secole pentru a descoperi trecutul și simbolismul unei culori.Interesante sunt asocierile din basmele și poveștile de demult, acolo roșu este asociat triadei roșu-alb-negru:
[ ] În Scufița Roșie: o fetiță îmbrăcată în roșu duce o oală mică de unt alb, mergând spre o bunică îmbrăcată în negru (înlocuită în pat de un lup negru).
[ ] În Albă ca Zăpadă: o regină malefică îmbrăcată în negru îi oferă unei tinere cu pielea albă ca zăpada (părul negru și buzele roșii) un măr roșu, care este otrăvit.
[ ] În Corbul și vulpea: o pasăre neagră cocoțată într-un copac aruncă o brânză albă, care este imediat furată de către un animal cu blana roșie.
Așadar, este clar, roșu are sens numai dacă este asociat sau opus uneia ori mai multor culori.
Spre final, cuvintele autorului mi-au rămas întipărite în minte: „ciudat este destinul acestei culori care a venit atât de departe și care este atât de încărcată de sens, legende și visuri!”
„Albastru – Istoria unei culori fascinante”
O culoare nu ,,vine” niciodată singură. Ea nu are semnificație și nu „funcționează ” pe deplin decât în măsura în care este asociată sau opusă uneia ori mai multor culori. (Michel Pasteureau)O culoare la care nu se uită nimeni este o culoare care nu există (Goethe), iar în ceea ce privește „fenomenul culorii” sunt esențiale trei elemente: o lumină, un obiect pe care cade această lumină, cât și un receptor.
Albastrul nu atacă, ci apără, asigură și aduce oamenii împreună, asocierea între culoarea albastră, calm și pace este veche.
Autorul a tratat relația dintre culori, teoriile artei și practicile sociale.
„Verde – Istoria unei culori magice”Cu mult înainte dr a pictat sau vopsi, omul a observat culorile în natură. Întâi le-a observat. Apoi le-a deosebit și în sfârșit le-a recunoscut. Mai târziu, când era nomad, dar trăia în societate, el le-a dat nume, le-a gândit, le-a clasat. Printre aceste culori […] verdele vegetației era culoarea dominantă. Oare acesta e motivul pentru care verdele e absent din primele palete cromatice concepute și înfățișate de om? … a evitat deliberat să reproducă culoarea ce se găsea din abundență în universul care îl înconjura?
Verdele a ocupat un loc modest în viața cotidiană și în creația artistică până în secolul al XIX-lea, când orășenii au început să se simtă atrași de natură și vegetație. Oamenii caută verdele pentru a se împrospăta, a se însănătoși.
Contrastul culorilor aduce în vedere distincția dintre culorile primare și complementare și ideea că arta se supune științei, deși distincția ierarhică între cele 3 culori primare și cele 3 culori secundare nu are niciun fundament sau justificare, ca și excluderea negrului sau albului din ordinea culorilor.
„Negru – Istoria unei culori tulburătoare”
„Probabil că nicio culoare nu este mai discutată și mai disputată ca negrul. „Timp de aproape trei secole, negrul și albul au fost gândite ca „non-culori” care formează împreună un univers propriu, opus celui al culorilor.
Negrul – culoarea primordială care de la început ( prima istorisire a creației din Biblie) are un statut negativ. Sau, dacă înlocuim planul teologiei cu cel al știintei, negrul apare în Big Bangul inițial, un fel de „materie întunecată”.
Secolul al VII-lea este marele secolul negrului, atât în plan social și religios, cât și în plan moral și simbolic. În nicio altă perioadă europenii nu au fost mai nefericiți. Acest secol, atât de strălucitor pe de o parte (viața la Curte era animată de petreceri fastuoase, iar literatura, artele, științele și cunoașterea în general au înregistrat progrese), este la fel de înspăimântător pe de alta: despotosmul, mizeria, intoleranța religioasă, războaiele, criza economică și demografică, mizeria, foametea, epidemiile de ciumă, ca exemplu.
Teama de animalele negre, foarte răspândită în comunitățile rurale din Europa, vine de la sabat și de la credințele în Diavol, care se desfășoară mai ales noaptea, în întuneric, cu participanți îmbrăcați în negru, cu funingine pe trup etc. Fiarele pădurii, corbii, ciorile cenușii, păsările de pradă, animalele domestice obișnuite, dacă sunt negre, prevestesc nenorocirea, mai ales dacă apar în calea cuiva:
[ ] dacă îți iese în cale o pisică neagră dimineața devreme e un semn foarte rău și e cazul să te întorci acasă și să te culci la loc
[ ] când zărești pe cer ciori cenușii care se lovesc una de alta e semn de mari nenorociri
[ ] tot semn de nenorociri este și când un cocoș negru începe să cânte pe neașteptate
[ ] să mănânci ouă de la cloșcă neagră înseamnă să îți asumi un risc mortal
De aici numeroase proverbe, maxime și expresii ne previn să ne temem de animalele cu pielea/penele negre, dovezi ale credințelor din Evul Mediu. Ele ne arata cât de negativ, neliniștitoare și de malefic e perceput negrul. Conform unei tradiții vechi, negrul poate fi alungat numai prin negru.Negrul actual a fost revalorizat și modernizat de pictori, apoi de designerii vestimentari și stiliști. Acum, este un negru în același timp sobru și rafinat, elegant și funcțional, vesel și luminos. Pentru mulți, negrul a devenit, de-a lungul timpului, culoarea emblematică a designului și a modernității.




-
Cel mai vechi obiect din clasă 🏺
În săptămâna în care am sărbătorit Unirea Principatelor Române ne-am întors în timp și am scotocit prin lucrurile de demult, am scuturat de praf obiecte pe care părinții, bunicii, străbunicii noștri le-au folosit. Le-am împrumutat și le-am expus cu grijă în sala de clasă, ca pe adevărate comori și amintiri neprețuite. Micul nostru muzeu a cuprins obiecte despre care doar am auzit în poveștile bătrânilor sau pe care le-am văzut în fotografii sau la televizor.
Copiii le-au putut observa, pipăi, mirosi, au exersat felul, și-au intrat în roluri și și-au imaginat felul în care au fost folosite, dar și cum le putem utiliza și adapta vremurilor noastre, au fost pe rând prezentatori și vizitatori.
Au fost expuse: ștergare, străchini, căni, milieuri, bibelouri, aparate foto, călimară cu toc, telefon de campanie, fier de călcat cu cărbuni, costum de ,,șoim al patriei”, cojoc, fus, mănuși și șosete tricotate din lână, opaiț, muzicuță, cărți cu modele vechi de broderie și artă a cusutului etc.













După reîntoarcerea în timp și rememorarea momentului Unirii Moldovei cu Țara Românească, eveniment care a arătat lumii întregi că cele două țari erau înfrățite, oamenii vorbeau aceeași limbă, părți ale aceluiași neam, ne-am orientat spre prezent și am încercat să reconstituim din materialele pe care le avem la dispoziție obiecte decorative. Amestecul de făina, apă și sare ne-a oferit materialul prim pentru modelat, formele din carton decupat au devenit șabloane, iar obiectele de scris cu forme diferite (capace de la carioci, creioane de forme și mărimi diferite etc) au devenit instrumente pentru amprentare, cu ajutorul cărora am obținut motive decorative.




















-
Curat și sănătos în lumea virtuților


















-
Personajele coboară din cărți și prind viață pe scena Bibliotecii „Ioan N. Roman” Constanța
Astăzi am cunoscut-o pe Victoria Furcoiu – Bunica, autoare de cărți pentru copii, care ne-a făcut o minunată surpriză venind la întâlnirea cu elevii claselor pregătitoare și I din Școala Gimnazială nr. 28 ,,Dan Barbilian”. Copiilor li s-au citit fragmente din colecția „Scrieri pentru copii, de la bunica”, după care au pus întrebări, au răspuns la ghicitori, au primit premii surpriză din partea scriitoarei.
Ascultând vocea caldă și blândă a „Bunicii”, micuții școlari au văzut cum povestea ,,Câinele mofturos” devine aievea, începând să se deruleze pe scena Aulei Bibliotecii. Sub bagheta doamnei profesor Mariana Milaș, coordonatoarea trupei de teatru „Joy”, copiii, spectatori sau actori, s-au transpus cu emoție în universul construit de scriitoare.
Când dependența de ecrane și analfabetismul funcțional ating niveluri îngrijorătoare în România, noi, prin ceea ce întreprindem, ne simțim în siguranță. Întâlnirea unui copil cu un scriitor în carne și oase, alături de personajele sale, este o ancora puternică pe drumul transformării cărții din slovă rece, în emoție pură și formatoare.
Activitatea este a treia din seria atelierelor pentru copii din cadrul Proiectului educativ ,,Pe aripile imaginației”, proiect derulat în parteneriat între Biblioteca Județeană ,,I. N. Roman” și Școala Gimnazială nr. 28 ,,Dan Barbilian” Constanța.
Coordonatori proiect:
Prof. înv. primar Simion Cristina
Bibliotecar Grama-Gîrba Alina
Cadre didactice participante:
Prof. înv. primar David Doina
Prof. înv. primar Mihai-Radu Liliana
Prof. înv. primar Fătu Oana Magdalena
Prof. înv. primar Opincaru Silvia
Prof. înv. primar Chivulescu Cristina
Prof. înv. primar Burlacu Irina
Prof. înv. primar Ghencea Elena


























-
Omul de zăpadă
Omul de zăpadă, figura care nu lipsește în nicio iarnă și umple sufletele de bucurie celor mici și celor mari, a fost redat astăzi prin pictură într-o scenă friguroasă de iarnă, iar tehnica stropirii ne-a adus fulgișori cu forme și mărimi diferite.


















-
Sărbători fericite 🌟

-
Artă și îndemânare 🎄
Activități desfășurate cu grupa de la afterschool 🎨🔔:
🌟 Globulețe pictate prin tehnica șervețelului (materiale necesare: globulețe din plastic, șervețele decorative, culori acrilice, pastă de lipit, pensule, foarfece, șnururi)
🌟 Minidecorațiuni cu brăduți (materiale necesare: conuri de brad, molid, pin, suport de lemn, licheni, pistol de lipit și silicon pentru lipit, pastă de lipit, pensule, guașe, paiete, mărgele, sclipici, mărgeluțe)
🌟 Decorațiuni pentru brad (materiale necesare: forme decupate din lemn sub formă de globulețe, brăduți, fulgișori, fire din cânepă, pastă de lipit, carioci, sclipici, paiete, mărgeluțe, stickere etc)

















